Cartea acestei săptămâni este un jurnal de călătorie în SUA al celebrilor autori ruşi. Ilf şi Petrov sunt cel mai celebru cuplu de autori, cuplu ce a scris capodopere ale umorului rusesc precum Vitelul de aur sau Douăsprezece scaune. Cartea America fără etaje a fost publicată în anul 1937, la începutul celei mai mari terori staliniste, şi este un jurnal al călătoriei intreprinsă în SUA de cei doi scriitori, în perioada noiembrie 1935-ianuarie 1936. Umorul ştiut al lui Ilf şi Petrov se dezlănţuie şi în această carte. Cei doi scriitori, împreună cu neobositul Mr.Adams, colindă locuri cunoscute şi oraşele uitate de lume, întâlnesc celebrităţi, precum Henry Ford, marele industriaş american, dar şi proletari, indivizii care nu ies în evidenţa în societatea americană. Un alt personaj celebru cu care se întâlnesc este marele scriitor american Ernest Hemingway, care se laudă cu peştii mari pe care i-a prins. Autorii vizitează închisoarea Sing-Sing, văd scaunul electric pe care sunt ucişi condamnaţii la moarte. Publicitatea din SUA îi oboseşte foarte mult şi îi enervează pe cei doi. Într-un pasaj din carte ei spun un lucru care este valabil şi pentru noi, acum: "fără reclame s-ar putea întîmpla naiba mai ştie ce! Viaţa s-ar complica din cale-afară. La fiecare pas ar trebui să-şi pună mintea la contribuţie.
Nu, cu reclame este mult mai uşor. Americanul nu trebuie să se gîndească la nimic. în locul lui gîndesc marile companii de publicitate.
Nu mai e nevoie să-ţi baţi capul alegînd băutura răcoritoare:
Drink Coca-Cola! Bea Coca-Cola!
Coca-Cola răcoreşte gitlejul uscat!
Coca-Cola stimulează sistemul nervos!
Coca-Cola e de folos organismului şi patriei!
Şi, în general, celui care va bea Coca-Cola o să-i meargă mai bine!"
Ilf şi Petrov vorbesc despre negri, şosele americane, Holywood, reclamă, etc.
Umorul transpare din fiecare pagină, însă observaţiile autorilor cuprind trăsăturile definitorii ale civilizaţiei şi culturii americane. Cartea este o frescă a celor două lumi din SUA, lumea bogătaşilor şi lumea proletarilor, viaţa ambelor categorii este interesantă pentru scriitorii ruşi. Chiar dacă ideologia politică se observă în carte, nu aceasta este definitorie pentru acest remarcabil jurnal de călătorie.
De ce au denumit cartea America fără etaje? Să-i lăsăm pe autori să spună:
„Multa lume îşi imaginează că America este ţara zgîrie-norilor, unde zi şi noapte auzi huruitul metrourilor subterane şi aeriene, mugetul infernal al maşinilor şi ţipetele disperate şi neîntrerupte ale agenţilor de bursă care umblă printre zgîrie-nori fluturind în fiecare clipă acţiunile în cădere. Este o imagine solidă cu care ne-am deprins de multă vreme. Fireşte, toate acestea există: şi zgîrie-norii, şi căile aeriene, şi acţiunile în cădere. Dar ele sînt atributele oraşelor New York şi Chicago. În New York sînt foarte mulţi zgîrie-nori. În Chicago ceva mai puţini. În alte oraşe mari sînt doar cîţiva, doi sau trei. Ei se înaltă cumva singuratici, ca nişte turnuri de apa sau că nişte foişoare de foc. În oraşele mici nu există zgîrie-nori. America este cu precădere o ţara fără etaje sau cu unul singur.”
Cartea a apărut în premieră în limba romană la Editură Polirom. Este o carte care te face să vezi ce se ascunde în culisele societăţii americane contemporane. Citiţi-o dacă vreţi să mai scăpaţi de grijile cotidiene.
\\n
