Ciolacu și Ciucă s-au dovedit a fi lideri politici atât de slabi, încât alegătorii au preferat să se arunce în brețele primului vânzător de iluzii scos din joben chiar de către sistemul de putere aliniat în spatele PNL și PSD.
Mâinile nevăzute din spatele celor două partide au încercat să justifice dezastrul de după alegeri cu o pretinsă intervenție rusească. Fără nicio dovadă credibilă pe masă, au forțat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale în care s-au calificat Călin Georgescu (așa-zis independent) și Elena Lasconi, candidata USR.
În mod normal, România trebuia să aibă azi un președinte interimar (președintele Senatului), un guvern provizoriu care să administreze treburile curente până la organizarea de noi alegeri prezidențiale. Noul președinte rezultat în urma lor ar fi avut toată legitimitatea votului pentru a desemna un nou premier. Acest premier ar fi avut la rândul său legitimitate să strângă o majoritate și să formeze un guvern pentru următorii patru ani. Așa ar fi arătat lucrurile într-o democrație funcțională.