Aşa cum era de aşteptat după decizia Curţii Constituţionale de vineri, pentru ca acordul cu FMI să se menţină, guvernul a luat o măsură pentru scăderea deficitului bugetar. Această măsură este creşterea TVA, de la 19 % la 24 %. Această creştere este consecinţa hotărârii C.C, măsura substituind scăderea pensiilor. Este o măsură care va afecta pe toată lumea, in principal mediul de afaceri va fi cel care va suferi cel mai mult.
Creşterea TVA nu este o măsură care anunţa sfârşitul lumii, aşa cum vorbesc unii analişti. Ungaria, vecina noastră, a crescut, anul trecut la 1 iulie 2009, TVA-ul de la 20 la 25 %. Efectele acestei măsuri pentru economia ungară au fost o inflaţie de 5,1% faţă de 3,1 % în iunie, scăderea cu 2,3 % a vânzărilor în retail şi o inflaţie anuală de 5,6 %. Creşterea TVA va fi resimţită la preţul produsului la raft. Un alt efect al creşterii TVA va fi că vor urma disponibilizări la unele firme care, din cauza scăderii consumului, îşi vor ajusta personalul. Unele produse pe care le cumpărăm sunt de strictă necesitate şi la ele nu se poate renunţa.
De exemplu, la gaz metan şi energie electrică, indiferent de creşterea de preţ, consumul va fi cam tot la fel. La produsele de lux sau la cele care pot fi înlocuite prin produse mai ieftine, se va renunţa. Oamenii îşi vor cumpăra produsul care va fi mai ieftin. Creşterea TVA va avea loc acolo unde este corectitudine fiscală. În piaţă, de exemplu, preţul la produsele agricole nu trebuie să crească, pentru că cei care vând roşii sau brânză nu dau bonuri fiscale, deci preţul nu este condiţionat de TVA. Evaziunea fiscală nu trebuie să crească, astfel se diminuează efectul creşterii TVA în bugetul de stat.
Ştim cu toţii ce s-a petrecut în perioada 2005-2008 când s-au făcut măriri de cheltuieli publice: angajaţii de la stat au cheltuit tot ce au câştigat şi au făcut şi credite, considerând că li se cuvin salariile acelea imense pe nemunca; pensionarii au considerat că ăsta este dreptul lor. În 2009 am avut deficit de peste 5 miliarde euro, în 2010 vorbim de vreo 9-10 miliarde (la un PIB de 120 miliarde, asta-i enorm). Leul s-a devalorizat cu 15%, a crescut evaziunea fiscală, s-au desfiinţat firme, a scăzut şi mai tare PIB-ul. Banii pe care trebuia să-i investim în infrastructura, învăţământ şi în sănătate au fost tocaţi deja. Acum criza s-a adâncit încă şi mai mult, o să plătim cu toţii prin inflaţie crescută şi taxe suplimentare.
Vestea bună este că România a mai trecut prin asemenea crize şi am supravieţuit. Reducerea cheltuielilor bugetare trebuie să continue cu şi mai mare forţă, guvernul trebuie să arate că, în situaţie de criză, toată lumea trebuie să preia efectele negative ale creşterii TVA.