Uneori,viata noastra atarna de un fir de par,o mica greseala si totul se sfarseste.Toti suntem constienti ca vom muri,asta pe un plan al constiintei,pe alt plan insa,exista convingerea ,nemarturisita ,neenuntata,ca asta se va intampla altora,nu noua.In 'Le grand ecart" Jean Cocteau reproduce acea poveste persana in care gradinarul unui print intalneste moartea in gradina.Speriat de gestul amenintator al acesteia,gradinarul s-a dus la print si l-a rugat sa-i dea repede o caleasca cu cai,ca sa ajunga inainte de inserat la Ispahan.Dupa ce i-a dat caleasca,printul a iesit in gradina si ,intalnind moartea,a intrebat-o de ce i-a speriat gradinarul.Aceasta a raspuns :"Nu l-am amenintat.Am facut un gest de uimire.Il asteptam deseara la Ispahan".O decizie pe care o luam in viata ,la un moment dat,ne poate schimba soarta.Viata noastra poate fi alta.Poate mai fericita,poate mai nefericita,in orice caz alta.