Despre viitor si criza economica.

 În aceste zile caniculare, în Parlamentul României, se decide viitorul ţării. De foarte mult timp nu am fost la o asemenea răscruce şi într-o criză economică internaţională  precum cea de acum.

Viitorul depinde de ceea ce se va întâmplă în aceste zile în Parlament. Angela Merkel cancelarul Germaniei, a atenţionat, acum câteva zile, că "Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei. Dacă statele europene nu-şi reduc cheltuielile, euro se prăbuşeşte. Dacă se prăbuşeşte euro, se va prăbuşi şi Europa”. Reducerea cheltuielilor bugetare este condiţia supravieţuirii şi nu există alternativă la ea. Contextul internaţional este de o aşa natură, încât România se poate prăbuşi fără că statele europene să intervină. Trebuie să ne descurcăm singuri în acest moment.

 Salariile şi pensiile crescute de guvernul PNL, susţinut de PSD, sunt o piatră de moară legată de actul guvernării. Nimeni nu spune că salariile din acest moment sunt mari faţă de ţările europene, însă ele sunt mari în comparaţie cu productivitatea muncii şi cu încasările bugetare. Lipsa de încredere între guvernanţi şi guvernaţi este un fapt care acutizează situaţia din ţară. Recentele greve au arătat că toată lumea se răzbună pe toată lumea, nimeni nu înţelege de unde vine răul.

Miza moţiunii de cenzură este intrarea într-o criză politică profundă, care coroborată cu criza, economică şi financiară, externă şi intena poate arunca România într-un marasm economic. Dacă nu va trece moţiunea, România îşi păstrează credibilitatea în ochii finantelor internaţionale, în mod special în cei ai F.M.I., astfel încât vom putea să împrumutăm bani de la Banca Mondială, Uniunea Europeană şi de la FMI cu dobânzi acceptabile, fără să amanetam viitorul ţării pe zeci de ani. Partidele care susţin actualul guvern şi-au asumat un risc mare în privinţa rezultatelor în viitoarele alegeri, însă acest risc este singura opţiune posibilă. Dacă moţiunea nu trece, actualul guvern are obligaţia că  pe lângă reducerile pensiilor şi salariilor să găsească modalităţi de reducere a tuturor cheltuielilor bugetare. Numărul de ministere, de agenţii, de consilieri şi funcţionari din administraţia publică centrală şi locală trebuie să scadă. Statul este prea sărac să mai susţine atât personal bugetar. Deficitul bugetar se reduce cu aproximativ 2,3 % prin scăderile de pensii şi salarii, însă el, deficitul, este în continuare mare, aproximativ 6,8%. România continuă să cheltuie mai mult decât produce şi acest lucru presupune îndatorarea ţării. Trebuie ca România să ajungă la un deficit bugetar sub 3% dacă vrem să mai existe un aşa numit"stat social".

Altfel, pensiile şi salariile nu vor mai fi garantate de nicio autoritate. Dacă trece moţiunea poate urma un scenariu apocaliptic. PSD prin vocea lui Victor Ponta, declara că nu are un program de ieşire din criză, însă, dacă vor ajunge la guvernare, vor vedea ei ce fac. PNL, prin afirmaţiile pline de populism ale lui Crin Antonescu, arată că vor reduce deficitul bugetar din altă parte. Calculele economiştilor arată  că susţinerile lui Crin Antonescu sunt fără fundament. Ca să nu mai vorbim de faptul că între PSD şi PNL este un conflict ireconciliabil pe tema cotei unice(care trebuie să rămână susţine PNL) sau impozitului progresiv(care trebuie să intre în vigoare cu ocazia intrării PSD la guvernare). Deci un guvern PSD-PNL este sortit din start eşecului. Atât PNL-ul cât şi PSD-ul se împotrivesc acordului cu FMI şi fac tot posibilul să oprească reforma. Cele două partide vor să intrăm într-o fază de haos pentru a reveni la guvernare. Este o politică greşită care va aduce rezultate imediate pe plan electoral, însă pentru viitor nu poate fi decât dezastruoasă.

Sperăm că parlamentarii, de orice culoare ar fi, vor vota în cunoştinţă de cauza pentru un viitor al Românie şi nu pentru o ieşire din Europa