Merge un enoriaș la preotul din sat și îi spune:
-Domn' părinte, știți... mi-a murit câinele și aș vrea o mică înmormântare creștinească, așa... după cum se cade.
Preotul îi răspunde:
-Măi Ioane, eu am avut bunăvoință și te-am ascultat, dar du-te mă dracului și îngroapă-l undeva, unde ai mai văzut tu înmormântare la câini, cu popă?
Merge Ioane acasă și a doua zi, vine iar:
-Domn' părinte, apoi io, m-am gândit că totuși... o mică slujbă acolo, nu se poate?
Preotul:
-Măi Ioane, du-te unde-i vrea, du-te caută-ți pe cine-i vrea, să ți-l îngroape, du-te la neoprotestanți și nu mă mai bate la cap.
Ioan se îndreaptă spre ușă supărat și zice:
-Apoi, dacă așa stă situația, eu cu nevastă-mea am strâns, cu greu, vreo 3000 de euro pentru înmormântarea lui AZORICA...
Preotul:
-Apoi mă, stai așa, despre AZORICA-i vorba? No stai așa mă... că Azorica-i câine ortodox, bă.