Am observat, de mai mult timp, că tot mai multă lume este influenţată de modul de a se comporta, a scrie sau a vorbi al ţiganilor.Vorbim despre ţigani şi nu despre rromi, pentru că în toată Europa ei se numesc ţigani (gipsy), doar la noi s-a făcut această modificare.
Sunt unii care spun că I.Iliescu şi A.Năstase sunt ţigani şi de aceea au insistat să li se schimbe denumirea, însă acest lucru este doar un zvon. Să revenim la limba română şi influenţele ţigăneşti. Nu amintim despre cuvintele de origine ţigănească ce au pătruns în limba română (precum şucar, mişto, muiana, mucles, etc) ci, mai ales, despre greşelile de exprimare care sunt des întâlnite. De acest fenomen, influenţa ţigănească, sunt afectaţi foarte mult locuitorii din zonele unde sunt mulţi ţigani. În Turnu-Măgurele există o numeroasă colonie de ţigani, astfel că greşelile sunt prezente la tot pasul.
Una dintre cele mai des întâlnite este folosirea expresiei de la în locul prepoziţiei din. Aţi auzit şi, poate, folosiţi, asemenea expresii: Jean de la Craiova, Adi de la Vâlcea, Ştefan de la Barbulesti, etc. Ei bine, este total greşit din punct de vedere gramatical. Corect este Jean din Craiova, Adi din Vâlcea, Ştefan din Barbulesti. S-a ajuns acum ca în loc să-i "educăm" noi pe ţigani, ne "educă" ei pe noi.
O altă greşeală, prezentă până şi la politicienii "cu ştaif", este folosirea eronată a conjuncţiei (în anumite propozitiii este adverb) decât. Ea a fost adusă în lumina reflectoarelor, dacă putem spune aşa, tot de către un ţigan, Ilie Dumitrescu (vă mai amintiti perlele sale?). "Am decât doi jucători valizi pe postul de atacant", "Steaua doreşte decât victoria", etc. Şi primarul Mohanu este un individ care-şi bate joc de limba română (din păcate, dumnealui îşi bate joc şi de Turnu-Măgurele): "Când am devenit primar erau decât 350 de angajaţi la primărie, acum avem peste 500. "Asteptăm decât avizul Guvernului", etc.