"Cainele de paza al democratiei", asa cum le place unor ziaristi sa spuna despre presa, a ajuns intr-o situatie delicata. La inceputul anilor 90`, datorita faptului ca exista doar o televiziune, ziarele au fost cele care au prezentat toate opiniile din tara. Exista atunci o frenezie a cititului de ziare, "Romania Libera" si "Adevarul " avand tiraje de peste 200 0000 de exemplare vandute zilnic. Oamenii erau interesati sa citeasca opiniile unor ziaristi pe care ei ii considerau suficient de buni si informati pentru cheltuiala timpului si castigul placerii sau valoarea informatiei.
Perioada inceputului anilor `90 a fost perioada cea mai buna a presei scrise din Romania. Si cel mai obscur ziar se citea in mii de exemplare, exista chiar o moda sa citesti ziare. A trecut acea perioada si a inceput epoca televiziunilor prin cablu. Oamenii au inceput sa devina robii micului ecran. Toate serialele, indiferent despre ce, aveau sute de mii de privitori. Odata cu aparitia unor oameni foarte bogati, ziarele si televiziunile au inceput sa aiba patroni. Daca la inceput, cuvantul patronului nu era vizibil, cu timpul s-a ajuns ca numai cuvantul patronului sa conteze. Multe ziare au fost sugrumate, incet, dar sigur, de unul dintre rechinii tranzitiei, S.Vantu. Pe tot ce a pus mana acest "patron necrofag" s-a ales praful. Saptamanalul Catavencu, unul dintre cele mai bune ziare din tara, a ajuns o umbra a celui care era inainte sa fie cumparat de Vantu. Se mai citesc, cu indulgenta, cateva mii de exemplare, drumul acestui ziar mergand spre cimitir. Alt ziar, Cotidianul, a fost pus pe butuci si acum apare numai on-line. Postul de stiri Realitatea a ajuns o cloaca imputita.
Nu exista obiectivitate, pareri diferite, moderatori impartiali sau stiri corecte, totul este trecut prin masina de propaganda a patronuli si varsat, ca dejectiile, pe micul ecran. Ziariştii lui Vantu au devenit prestatori de servicii, ei au devenit amfitrionii unor idei induse de patronul lor; în majoritatea cazurilor au ajuns să şi creadă în aceste idei. Anul 2009 a reuşit să-i demaşte în modul cel mai stringent posibil pe promotorii falsităţii şi ai intereselor financiare din presa românească. Nimic nu mai putea fi interpretabil sau ambivalent în comportamentul "foştilor" Roşca-Stănescu, Bogdan Chireac sau Cornel Nistorescu; aceşti oameni şi-au trădat meseria şi pe cititorii lor.
Mass-media a produs în ultimii ani şi o nouă categorie de figuri mediatice - clovnii. Clovnii media sunt distribuitorii ideilor prosteşti şi preoţii logicii "marţiene". Nimic nu poate fi mai reprezentativ acestei categorii decât figurile jalnice ale lui Stan "lap-top", Ciuvica, Gadea, Ciutacu, Badea sau foştii lideri regionali, întruchipaţi de Milică Constantinescu sau Victor Ciorbea. Ce a mai rămas din presă s-a îndreptat spre internet pentru că aici costurile sunt destul de mici şi pot fi suportate de patronii sărăciţi. Aici, pe internet, ei vor întâlni pe noii producători de conţinut mediatic, bloggerii. Independenţi sau cu poziţii asumate şi cunoscute cititorilor lor, bloggerii vor putea să-i concureze pe foştii ziarişti ai "gazetelor de perete".
Majoritatea bloggerilor nu depind de nimeni şi nu trăiesc din blogurile şi site-urile lor. Dacă vor şti să nu-şi sacrifice adevărurile asumate sau independenţa ideologică, pentru a asigura o audienţă mai mare şi dacă îşi vor asigura surse de informaţie independente de cea a "presei organizate", vor fi întotdeauna mai buni şi mai credibili decât foştii jurnalişti făcuţi la "Ştefan Gheorghiu". Presa românească a fost masacrata de patroni, precum Vantu, Voiculescu sau Patriciu, şi de "sculele" lor din interiorul presei. O mare parte a jurnaliştilor s-a sinucis profesional, ei au devenit bocitoare de serviciu sau soldăţei de plumb. În aceste zile, la posturile lui Vantu şi Voiculescu, se observă modul jalnic în care au ajuns ziariştii.
Aceşti indivizi de la posturile Antena 3 şi Realitatea, acuză circul mediatic care se face în jurul arestării lui Vantu. Dar circul mediatic îl fac tocmai aceste posturi! E o problemă de psihiatrie, doar atât se poate spune. Bazându-se pe scurta memorie a consumatorilor de presă, aceşti indivizi cred că vor reveni. Nu domnilor şi doamnelor, morţii vor învia numai la sfârşitul timpului, până atunci vor fi declaraţi decedaţi în această profesie.
Cititorii inteligenţi le vor aminti decesul moral şi profesional.