Firma Carpathian Ostrich Alliance a investit un milion de euro în cea mai mare reţea de ferme de struţi din România, care valorifică tot – carne, pene, piele, chiar şi oase.
În comuna Moşteni din Teleorman, pe o suprafaţă de 50 de hectare, se întinde cea mai mare fermă de struţi din România. Dezvoltatorul Carpathian Ostrich Alliance a investit în afacerea cu struţi un milion de euro. Carnea struţilor ajunge în restaurantele din Bucureşti sub brandul „Gourmet de struţ“, penele sunt folosite ca obiecte de decor, din piele se fac obiecte de marochinărie, iar oasele ajung în industria pet-food. Stroganoff de struţ cu ciuperci, gât de struţ în vin roşu sau pate din ficat de struţ ar putea ajunge preparate obişnuite pe mesele românilor, în câţiva ani, înlocuind clasica carne de pui. Aceasta este ambiţia şi proiectul unui dezvoltator român care a pariat pe carnea de struţ şi a investit în afacere un milion de euro. Sub umbrela Carpathian Ostrich Alliance, firmă înfiinţată de omul de afaceri Vivian Diaconescu, s-a dezvoltat cea mai mare reţea de ferme de struţi din România, unele deţinute exclusiv de firmă, altele în sistem franciză, cu parteneri fermieri din ţară. Cea mai mare crescătorie de struţi din reţeaua Carpathian Ostrich Alliance se găseşte în Teleorman, la Moşteni. Pe o suprafaţă de 50 de hectare sunt crescute în scopul valorificării 1.100 de păsări. Alte 400 de păsări se găsesc la o fermă similară din Vrancea. Afacerea a debutat în 2014, dezvoltatorul pornind la drum cu 800 de păsări. Carpathian Ostrich Alliance a vrut să aducă struţul pe mesele românilor. A ales Teleormanul pentru că aici a găsit o suprafaţă de teren mare care să permită dezvoltarea fermei. Pe lângă teren şi investiţia în achiziţionarea păsărilor, firma a apelat la specialişti din străinătate: „Suntem integrator, ne dezvoltăm pe verticală şi ne dezvoltăm de la o fermă de reproducere. Controlăm tot lanţul de la reproducere, până la sacrificarea păsării, la carnea care trece printr-un sistem de shock-freeze pentru a-şi păstra cât mai bine nutrienţii şi valorile alimentare. Noi suntem şi cei care aducem pe piaţă această carne, prin retaileri, câteva restaurante din Bucureşti care sunt interesate de această carne şi, mai nou, am avut curajul să intrăm în mediul online. Facem comerţ online cu carne congelată. Am găsit un sistem ca această carne să ajungă la consumator printr-un curier specializat, cu temperatură controlată”, spune Carmen Galin, coordonator marketing la Carpathian Ostrich Alliance.
Condiţii speciale pentru puii de struţ
La Moşteni, locul unde se află cea mai mare crescătorie de struţi din România, păsările sunt aduse la vârsta de câteva săptămâni. „Puii sunt aduşi de la ferma de reproducere din Constanţa. Aici, în ferma de creştere, sunt puşi în padocuri şi ţarcuri speciale, în funcţie de vârstă. La 10 luni ajung în faza de sacrificare”, explică Bogdan Ionescu, directorul fermei de la Moşteni. Puii de struţ sunt extrem de sensibili şi până la aducerea lor la vârsta de 10 luni au nevoie de condiţii şi hrană speciale. „Primul lucru pe care îl facem atunci când sosesc la noi în fermă, de la ferma de reproducere, primul tratament aplicat este destresarea. O perioadă de timp trebuie să fie feriţi de orice factor de stres exterior. Când ajung la vârsta de 4 luni, după ce trec prin tratament specifice, sunt trecuţi în ţarcuri pentru «adulţi», unde sunt aduşi până la 10-12 luni, când este vârsta ideală pentru sacrificare. Ajung la 100 de kilograme”, mai spune directorul fermei de la Moşteni.
Apa constituie ingredientul primoridial în întreţinerea struţilor.
Cele 1100 de păsări de la Moşteni consumă 10 tone de apă pe zi. ”Apa îi ajută foarte mult la termoreglarea organismului. Sunt hrăniţi cu un furaj special făcut din cereale lucernă, şrot de floarea soarelui. Reţetele sunt făcute în funcţie de vârsta păsărilor”, mai spune directorul fermei.
Comerţ online cu carne de struţ
Zece luni este vârsta optimă de sacrificare pentru struţ, vârsta la care pasărea ajunge la 100-120 de kilograme. Sacrificarea struţilor şi depozitarea cărnii impun condiţii deosebite. După sacrificare, carnea trece printr-un proces numit ”shock-freeze” şi ajunge într-un depozit unde este păstrată la temperaturi foarte joase. De la ferma din Moşteni, carnea de struţ ajunge la restaurante din Bucureşti, unde este consumată drept o delicatesă la preţuri destul de ridicate. Mai nou, dezvoltatorul a implmentat şi un sistem de comerţ online prin care oricine poate primi acasă carnea de struţ. Ficat de struţ, gât de struţ sau friptura din carne de struţ pot fi comandate pe site-ul struţ.ro. ”Noi o livrăm congelată printr-un curier care are logistica specifică. În România este considerată o delicatesă, noi încercăm să o aducem pe masa cât mai multor români. Este o carne extraordinar de versatilă în a o găti. Am dezvoltat o grămadă de reţete pe care le-am făcut publice. Din carnea de struţ se poate găsi orice fel de mâncare, de la o tocăniţă tradiţională sau o ciorbă tradiţională, până la reţete sofisticate”, mai spune directorul fermei din Moşteni.
Beneficiile cărni de struţ
Carnea de struţ are mai puţine calorii decât carnea de pui şi mai mulţi nutrienţi decât carnea de porc sau pasăre. ”Carnea de struţ, în primul rând, este o carne foarte sănătoasă. Conţine foarte mult fier, vitamina E, este foarte fragedă. Este o carne curată pentru că nu conţine hormoni sau alţi aditivi de creştere. Este o carne foarte bună pentru copii, pentru femei însărcinate, pentru persoanele care au probleme cu anemia. Conţine foarte mult Omega 3, Omega 6, Omega 9”, explică Carmen Galin.
Un kilogram de organe de struţ se vinde cu 39 de lei, iar un kilogram de carne pentru friptură - cu aproximativ 125 de lei: ”Facem educaţie deocamdată. Ne dorim în meniul românului şi altceva decât clasicul curcan sau vită. Ne dorim ca măcar de curiozitate ar trebui să încerce carnea de struţ în primă fază. Toţi cei care au încercat-o au fost încântaţi”.
De la struţ se valorifică tot
De la struţ nu se pierde nimic după sacrificare. Penele, puful, pielea şi chiar oasele de struţ sunt valorificate în diverse industrii. ”Penele sunt folosite pentru obiecte decorative. Puful de struţ este folosit în industria electronică pentru că are caracteristici antistatice. Pielea este folosită în marochinărie. Este o piele de lux, mai subţire şi mai rezistentă decât pielea de bovină. Avem parteneri care se ocupă de pene, piele. Inclusiv oasele le valorificăm în industria de pet food”, explică directorul fermei din Moşteni. La mare căutare este şi grăsimea de struţ, bază pentru prepararea de cosmetice bio. Cu uleiul extras din grăsimea de struţ, dezvoltatorul Carpathian Ostrich Alliance a creat săpunuri şi creme 100% naturale pe care le-a comercializat în străinătate.
sursa: adevarul.ro