La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 30% din populaţie locuieşte în mediul rural, însă doar 4-5% din populaţia ocupată este implicată în agricultură, ceea ce arată că cea mai mare parte dintre adulţii care locuiesc în mediul rural nu îşi câştigă existenţa lucrând pământul. Mai mult, ponderea agriculturii în PIB-ul UE este de doar 2%.
În România, 45% din populaţie locuieşte în mediul rural, iar din cele 9,1 milioane de persoane (T3.10) cât reprezintă populaţia ocupată, 2,5 milioane (~28%) sunt ocupate în agricultură. Dintre acestea, mai mult de un milion reprezintă numărul lucrătorilor familiali neremuneraţi. În acelaşi timp, ponderea agriculturii în PIB este de 7-8%.
Deşi la nivel naţional, ponderea populaţiei ocupate în agricultură se învârte în jurul a 28%, în 30 de judeţe ponderea este mai mare, iar în 10 ponderea este mai mică. Media naţională este trasă însă în jos de Bucureşti şi Ilfov, zone fără de care media ar creşte cu câteva puncte procentuale. În top avem judeţele Teleorman şi Giurgiu cu procente ce depăşesc 50%, dar în 12 judeţe ponderea celor ocupaţi în agricultură depăşeşte 40%.
Dincolo de faptul că 28% din populaţia ocupată generează doar 7% din PIB, trebuie remarcat că cea mai mare parte a celor ocupaţi în agricultură nu plătesc taxe, însă mulţi dintre ei primesc ajutoare sociale, gradul de sărăcie în rândul acestora fiind mult peste medie.
După cum vedeţi din tabelul alăturat, în Teleorman numărul celor care sunt ocupaţi cu agricultură este cel mai mare: 55 %. Din acest motiv, Dragnea castiga alegerile în judeţ fără nicio problemă. Primarii zonelor rurale sunt cei care îşi condamnă la sărăcie consătenii, pentru că îi poate manipula şi cumpăra foarte uşor. Mai are Teleormanul vreo şansă de ieşire din sărăcie? Cu Dragnea, în niciun caz.